Asean – Intre trecut si viitor

Ruxandra-Antonia Bușe

Universitatea Din București

Facultatea De Litere

Departamentul Studii Culturale

Specializarea: Studii Europene

 

Introducere

            La sfârșitul secolului trecut, în arena relațiilor internaționale s-a născut (și de atunci a prosperat) un nou tip de actor internațional, un tip de succes care a redefinit și continuă să redefinească lumea politică și diplomatică a secolului XXI. Noua tipologie răspundea aspirațiilor care cuprinseseră lumea după al Doilea Război Mondial: nevoia de pace și stabilitate, precum și damnarea războiului. Războiul nu mai trebuia să fie posibil nici măcar la nivelul conștiinței, nu mai trebuia nici măcar gândit, iar noul tip de actor internațional avea să servească, printre altele și desăvârșirii acestor aspirații. Noul actor este dat de familia organizațiilor internaționale, unele dintre ele luând ființă în anii tulburi de după război și activând și la momentul prezentului.

            Asociația Națiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN) este una din acele organizații care a trecut testul timpului, realizând progrese an de an. Nașterea organizației în 1967[1] se petrece, însă, în obscuritate, evenimentul fiind înregistrat în trecere de către puterile lumii de la acea vreme, întrucât războiul lăsase urme adânci pentru fiecare din actorii clasici ai arenei internaționale, iar întreaga comunitate internațională avea privirea ațintită spre Europa și spre reconstrucția europeană. Membrii fondatori ai ASEAN-ului sunt în număr de cinci și în jurul lor s-a alcătuit nucleul dur al organizației. Aceștia sunt: Indonezia, Malaysia, Singapore, Thailanda și Filipine[2]. Ulterior, acestor 5 membri (cunoscuți și ca ASEAN-5[3]) li s-au adăugat Brunei Darussalam (1984), Viet Nam (1995), Republica Democrată Populară Laos și Myanmarul în 1997 și Cambodgia în 1999[4].

            Regiunea Asiei de Sud-Est este o regiune foarte populată, în anul 2016 înregistrându-se, în țările membre ASEAN, 634 de milioane de locuitori, față de anul în care a fost fondată organizația, când la nivelul ASEAN se înregistraseră circa 185.000.000 de locuitori[5]. În prezent, populația ASEAN-ului reprezintă 8,5% din populația globală[6]. Creșterea aceasta nu se explică doar prin extinderea organizației, ci și prin creșterea nivelului de trai al locuitorilor și a speranței de viață (în prezent, media speranței de viață în țările membre este de 71 de ani, mult mai ridicată decât în anul fondării – 56 de ani[7]; un aspect important de precizat e acela că, la momentul fondării, țările pe care s-a operat studiul statistic erau unele dintre cele mai dezvoltate din regiunea Asiei de Sud-Est). La rândul lor, aceste două aspecte au fost condiționate, pe de o parte, de încheierea ostilităților (în special militare) în zonă, precum și de accelerarea nivelului de dezvoltare prin încorporarea tot mai multor state în structura organizației ASEAN, cu precădere în proiectele și acordurile economice ale ASEAN-ului. Toate aceste informații sunt relevante în contextul dezvoltării și a planificărilor pe diverse perioade pe care Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei le desfășoară. Mai mult de atât, toate aceste aspecte sunt relevante și vin ca o consecință a creșterii importanței și atractivității zonei, explicând succesul organizației. 

            Poziția geografică în cadrul continentului asiatic face ca organizația să prezinte rute comerciale pe absolut toate căile (terestre, maritime și aeriene; un aspect pe care organizația l-a speculat cu rezultate spectaculoase), dar în trecut a reprezentat și un pericol pentru securitatea membrilor actuali, întrucât era un punct de legătură, o răscruce de drumuri la intersecția intereselor strategice ale marilor puteri. Regiunea a devenit foarte importantă mai ales datorită substanțialei creșteri economice, care a devenit o constantă a ultimilor ani. Conform datelor colectate în anul 2016, produsul intern brut în cadrul organizației are o valoare de 2550 de miliarde de dolari americani[8]. Produsul intern brut pe cap de locuitor atinge cifra de 4021 de dolari americani, față de cifra de 122 de dolari americani înregistrată în 1967 în cele cinci state fondatoare[9]. Importurile și exporturile în ASEAN valorau fiecare mai bine de 1000 de miliarde de dolari americani în anul 2016, comerțul din ASEAN reprezintă acum aproape 7% din comerțul mondial, ocupând locul 4 în lume în ierarhia puterilor economice mondiale (după SUA, China și Uniunea Europeană)[10]. Niște cifre impresionante, care însă nu oferă nici măcar un singur indiciu despre diferențele de dezvoltare între diversele state membre.

            Un lucru esențial în ASEAN este principiul cooperării, fără amestecare în treburile interne ale vecinului, nici măcar atunci când reprezintă o violare gravă a drepturilor omului (criza umanitară din Myanmar din anul 2017, care nu are o rezolvare concretă nici în prezent și care a creat tensiuni persistente și acum, este un exemplu elocvent în acest sens). ASEAN este lipsit de caracter supranațional, principala sa metodă de deliberare în cazul unei decizii comune fiind consultarea. 

            Organizația a fost creată în plin Război Rece tocmai pentru a face față presiunilor externe, tocmai datorită conștientizării propriei fragilități și expuneri în fața unor actori consacrați în lumea relațiilor internaționale, tocmai pentru că erau niște state relativ nou-formate și în curs de afirmare, nu foarte puternice individual și, în consecință expuse jocurilor de putere și ideologie din perioada Războiului Rece. Scopul urmărit de la bun început de organizație a fost acela de a asigura un cadru sigur și stabil de dezvoltare, punând sub o umbrelă protectoare toate statele din interiorul său. De-a lungul timpului, organizația a trebuit să facă față unei lungi serii de provocări, de la războaie, la conflicte interne între membri, la crize economice, politice și umanitare, la atentate teroriste (amenințarea grupărilor extremiste islamice a devenit evidentă după cele două atentate de la Jakarta și Manila). În ciuda tuturor dificultăților, ASEAN a găsit întotdeauna drumul spre prosperitate.

 

Cadrul instituțional pe scurt  

            Succesul organizației se găsește în promovarea unui regionalism constructiv, integrând toate statele membre în rețele, în primul rând economice. Totuși, adevăratul liant și motor al organizației nu a fost, conform lui Sophie Boisseau de Rocher, avântul economic, ci politica externă[11], ea reprezentând debușeul pentru dezvoltarea, nu numai a unei structuri regionale, ci și a unei identități regionale. ASEAN nu există pentru a transmite un proiect ideologic, valori abstracte care trebuie apărate sau combătute (un argument valabil mai ales prin perspectiva celor două blocuri existente în cadrul Războiului Rece și a Războiului din Vietnam – a atras critici dure și proteste din partea membrilor asociației, ducând la discreditarea Statelor Unite în ochii țărilor membre), ASEAN reprezintă doar portavocea fiecăreia dintre națiunile semnatare ale Declarației de la Bangkok[12], constituind rampa de lansare prin intermediul căreia se pot face auzite și își vor putea apăra interesele. Regionalismul ASEAN nu este doar un instrument pentru a se putea construi pe sine, ci reprezintă și o modalitate de a se integra în circuitul internațional[13].

                       

„ASEAN va negocia folosindu-și toate atuurile: intersecție, ușă turnantă, poartă de intrare a unei încrucișări de interese strategice, însușiri folosite care definesc rolul central al Asiei de Sud-Est în legăturile de comunicație, comerciale, militare, dar și umane și culturale între extremul-Orient și oceanul Indian.”[14] (traducere personală)

 

Proiectul Community Vision  

            Primii ani ai organizației s-au scurs încercând să rezolve problemele care au apărut pe parcurs și care au fost strâns legate de dinamica internațională, stabilitatea și consolidarea păcii în regiune. Războiul din Vietnam și ulterior Criza din Cambodgia (Războiul civil și Genocidul cambodgian) au condus organizația la eforturi continue pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile în statele membre care aveau zone de frontieră cu unul din cele două state anterior menționate (Thailanda). Crizele politice, sociale și economice s-au succedat cu viteză pe teritoriul Asiei de Sud-Est. Factorii destabilizatori interni se află în strânsă corelație cu cei externi, corespunzând unor înfruntări, cu precădere ideologice, și ambiții ale Rusiei, Chinei și Statelor Unite (inclusiv prezența japoneză se face puternic simțită în regiune). Marile puteri, prin interzicerea războiului interstatal, își mută conflictele spre zonele de periferie și transformă, astfel, periferiile (Asia de Sud-Est de exemplu) în teatre de război. Preponderența ideologică însemna și o mai mare zonă de influență pentru unii dintre acești actori clasici, precum și câștigarea unor puncte strategice vitale prin terțe părți. Totuși, chiar aceste evenimente exterioare au constituit un element care i-a determinat pe partenerii ASEAN să reacționeze coerent, de o manieră structurată, implicându-i într-o măsură mai mare[15].

            Șansele de reușită ale ASEAN-ului au fost întotdeauna privite cu scepticism. Odată cu extinderea organizației și primirea noilor membri, dintre care unii cu probleme interne destul de serioase, vocile sceptice s-au ridicat la un nou nivel (îngrijorările erau legitime). Totuși, de-a lungul anilor, ASEAN și-a dovedit extraordinara tenacitate, reușind, prin respectarea diferențelor să se impună ca organizație pe scena internațională, împărtășind valorile cooperării. Diversitatea, care putea fi cel mai acut punct slab al său, a fost transformată în cel mai puternic atu al organizației.

            Pentru a eficientiza întregul proces de integrare și pentru a obține rezultatele propuse, ASEAN va adopta o serie de planuri cu bătaie lungă, cuprinse în intervale de timp precise (ca niște tranșe), la sfârșitul cărora rezultatele reformelor să poată fi analizate și să se poată opera modificări astfel încât sistemul să poată fi îmbunătățit, iar viziunea organizației să fie transformată în realitate: „un concert al națiunilor sud-est asiatice, privind spre viitor, trăind în pace, stabilitate și prosperitate, unite printr-un parteneriat de dezvoltare dinamică și într-o comunitate de cetățeni responsabili”[16] (traducere personală). În acești termeni a fost adoptat în anul 1997, la cea de-a treizecea aniversare a organizației, proiectul ASEAN Vision 2020[17]. Astfel, în 2015, Comunitatea ASEAN a intrat oficial în funcțiune[18], după lucrări de pregătire care au durat ani de zile, iar evenimentul reprezintă prima piatră de încercare depășită cu succes de asociație pentru a asigura o mai mare unitate, colaborare și un mediu propice pentru ca statele ASEAN să prospere. Comunitatea ASEAN cuprinde trei pilieri, fiecare însoțit de trei planuri care să reglementeze și să îmbunătățească situația țărilor membre, accentul fiind pus pe cele trei noțiuni de bază ale organizației. Acești pilieri sunt: Comunitatea de Politică și de Securitate ASEAN, Comunitatea Economică ASEAN și Comunitatea Socio-Culturală ASEAN[19]. Fiecare măsură propusă în cuprinsul acestor planuri de implementare (blueprints) urmărește cursul a trei domenii de conectivitate: conectivitate fizică (infrastructură), instituțională (cooperare, dezvoltare, investiții, relații interinstituționale) și așa-numita conectivitate de-la-om-la-om[20] (tot ceea ce ține de interacțiune umană). Scopul principal al conectivității este acela de a solidifica ideea de comunitate, de a induce ideea de identitate ASEAN, modificând granițele geografice în mentalul colectiv (se urmărește identificarea Asiei de Sud-Est cu ASEAN). 

1. Conectivitatea fizică 

            Această primă tipologie a conectivității se referă la îmbunătățirea infrastructurii necesare transportului, comunicațiilor și transmiterii energiei. Îmbunătățirea acestui tip de conectivitate este vital pentru dezvoltarea economică, intrând în sfera de competență a Comunității Economice ASEAN.

            Proiectele incluse în vederea îmbunătățirii acestui tip de conectivitate includ: construcția de autostrăzi și drumuri moderne, precum și reabilitarea drumurilor dezafectate sau impracticabile, construirea unei rețele de cale ferată care să lege toate statele continentale membre ASEAN, îmbunătățirea rețelelor și infrastructurii portuare, precum și reducerea taxelor de transport, creșterea numărului de aeroporturi, dezvoltarea rețelelor de țevi pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și aportul eficient de energie în gospodării, precum și proiectul de dezvoltare a telecomunicațiilor (rețele satelit, telefonice, internet)[21].

            Voi reveni ulterior, în cadrul acestei lucrări, cu precizări și o analiză importante asupra problemelor pe care aceste proiecte le presupun în sânul comunității ASEAN, devoalând ruptura dintre idealul ASEAN și realitatea de pe teren. 

            2. Conectivitatea instituțională  

            Acest tip de conectivitate are în vedere cadrul instituțional care ajută la simplificarea și gestionarea tuturor proiectelor, asigurând baza instituțională prin care comerțul, schimburile comerciale și cadrul legislativ să înlesnească dezvoltarea economică și prosperitatea regiunii[22]. Pe scurt, această tipologie implică tot ceea ce ține de acorduri comerciale.

            ASEAN a reușit să prospere extraordinar, în special de la apariția AFTA (ASEAN Free-Trade Area), în 2015. De-a lungul statelor membre ASEAN, 99.65% din tarife au fost eliminate[23], iar ASEAN a negociat acorduri bilaterale de liber-schimb cu alte state învecinate (acordurile ASEAN+1) – acordul comercial cu China, India, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă[24]. Cu Japonia are un așa-numit economic comprehensive partnership[25]. La acestea se adaugă acordurile intra-ASEAN care cuprind acordurile pentru transporturile comerciale, piața unică a livrărilor de produse cu avionul și piața unică de expedieri (în special maritime).

            De asemenea, se dorește implementarea (proiect deja implementat, dar încă în lucru, care poate suporta îmbunătățiri) unei platforme unice pentru expedierea de bunuri[26] (bunuri primite și expediate). Sistemul din prezent s-a dovedit a fi unul deosebit de eficient, contribuind la creșterea economică în ASEAN și la creșterea investițiilor[27] pe teritoriul organizației.

            3. Conectivitatea om-la-om (People-to-people connectivity)

            Acest tip de conectivitate investește în resursa umană a ASEAN-ului, iar scopul său este acela de a multiplica și înlesni accesul populației la educație, protejarea și crearea unei culturi specifice ASEAN, precum și dezvoltarea turismului regional. O altă chestiune care este strâns legată de acest tip de conectivitate este aceea a drepturilor omului (o problemă spinoasă a organizației).

            Un aspect foarte important de reținut legat de această chestiune este faptul că dintre toate componentele ASEAN, partea aceasta care are legătură directă cu cadrul social și cu resursa umană este cel mai puțin dezvoltată și pune și cel mai mare număr de probleme. Crearea unei identități regionale este foarte dificilă în contextul unei diversități extraordinare, dublată în foarte multe cazuri de o moștenire culturală străveche (statul Malaysia, de exemplu, poate pretinde origini vechi de 30.000 de ani[28]). Mai mult, diversitatea religioasă, regimurile politice diverse, organizarea statală și diferențele de dezvoltare dintre statele Asiei de Sud-Est, datorate în mare parte trecutului istoric turbulent nu fac decât să contribuie la îngreunarea sarcinii.

            Anticipând aceste neajunsuri, multe din măsurile concrete menite să asigure atingerea acestor obiective au caracter general. De exemplu, un aspect urmărit este îmbunătățirea cooperării între instituțiile de învățământ superior prin crearea unei rețele universitare, promovarea mobilității internaționale a studenților prin programe de bursă și stabilirea unei programe similare între universități[29]. Alte obiective cuprind crearea unei platforme pentru învățământul online și promovarea turismului în țările membre[30] (în special țările CLMV – Cambodgia, Laos, Myanmar, Viet Nam – au înregistrat, în anul 2016, 25 de milioane de deplasări din străinătate pe teritoriul lor, un număr dublu față de anul 2010[31], înregistrând un procent de 20% de vizitatori străini în anul 2015[32]).

            Un alt aspect vital al acestei inițiative îl reprezintă încurajarea migrației forței de muncă în interiorul ASEAN, în special în ceea ce privește personalul calificat (cu precădere a celor din sectoarele inginerie, arhitectură, medicină, turism, contabilitate și pază[33]).  

Revenind la proiectul Community Vision, chiar și o analiză superficială va dezvălui elemente de noutate și elemente care pot provoca dezbateri aprinse. Pentru Comunitatea Economică ASEAN, planurile și lunga serie de prevederi nu sunt chiar atât de surprinzătoare și nu incită dezbatere. Progresul economic este una dintre cele mai vechi și mai durabile realizări ale asociației, numărându-se printre primele obiective ale sale. În ceea ce privește sectorul economic, ASEAN nu face decât să aducă îmbunătățiri unui sistem care deja funcționează bine. Faptul că mai are puncte care sunt fragile (migrația personalului calificat din domeniile anterior menționate - limitări[34]) nu schimbă cu nimic faptul că schimbările și îmbunătățirile se vor face pe un cadru solid, unde organizația are deja experiență.

În ceea ce privește progresul economic și îmbunătățirea sistemului, ASEAN va investi în dezvoltarea tehnologică și în metode noi de gestiune, integrând tehnologie și metode de ultimă oră. Și prin tehnologia nouă, ASEAN va putea crea o comunitate mai competitivă și mai unită.

Deși în cazul Comunității Economice, lucrurile sunt destul de clare și intră pe un făgaș cunoscut, celelalte două direcții de dezvoltare ale ASEAN-ului (Comunitatea Socio-Culturală ASEAN și cea de Politică și de Securitate) se înscriu pe cu totul alte coordonate.

În ceea ce privește Comunitatea ASEAN de Politică și Securitate, pentru organizație va fi o direcție insuficient tratată. Blueprint-ul, planul și măsurile care trebuie adoptate în acest context respectă în totalitate idealurile și principiile organizației, dar fără a numi concret vreo măsură care va fi utilizată în sensul asigurării și întăririi securității regionale. Spiritul ASEAN prezintă și a prezentat dintotdeauna o problemă în acest sens. Fără existența unui caracter supranațional, măsurile care trebuie implementate pentru asigurarea păcii și coexistenței pașnice sunt la latitudinea fiecărui stat membru în parte. Fără a le contesta dorința de securitate și interacțiune pașnică, unele state întâmpină dificultăți serioase în a asigura securitatea propriilor cetățeni, așa cum o dovedesc, de exemplu, incidentele armate din zona templului Preah Vihear de la frontiera statului Cambodgia cu Thailanda[35]. Atentatele teroriste de dată relativ recentă din zona Asiei de Sud-Est aruncă și ele o umbră de îndoială asupra eficienței acestui tip de program. 

Deși se angajează să respecte Declarația ONU (care recunoaște validitatea Declarației Drepturilor Omului), în foarte multe din țările membre ASEAN se practică discriminarea pe criterii etnice, religioase și de sex, aceste aspecte conducând la violarea gravă a Drepturilor Omului. Unul din cazurile de dată recentă îl reprezintă masacrele minorității musulmane din Myanmar (2017), care au condus la dezbateri aprinse despre existența și condițiile în care s-a produs această tragedie umanitară. Un alt aspect interesant legat de chestiunea drepturilor omului îl reprezintă problema homosexualității. Foarte multe state din Asia de Sud-Est au ca religie oficială islamul, iar conform acesteia, homosexualitate este o crimă extrem de gravă. Este considerată atât de gravă încât i se acordă pedeapsa capitală[36]. Pedeapsa cu moartea este, în sine, blamată de Declarația Drepturilor Omului, dar în multe state ale Asiei de Sud-Est reprezintă o normalitate juridică[37]

            În ceea ce privește drepturile femeii și respectarea acestora, ASEAN realizează și aici eforturi susținute și a obținut rezultate notabile. Din acest punct de vedere, deși încă mai există aspecte care pot suporta schimbări, totuși organizația a progresat mult, existând modificări importante. Astfel, deși rata participare a femeilor în forța de muncă a rămas mai scăzută decât a bărbaților, s-a înregistrat o importantă creștere a lor în forța de muncă, în 2016 atingând valoarea de 56,5%, comparat cu valoarea sa în 1984 – 50,9%[38]. Chiar și rata șomajului a scăzut în cazul femeilor, în 2014, fiind în premieră mai mică decât a bărbaților, situație care s-a menținut până în 2016 (4%)[39]

Un alt aspect care pune un mare semn de întrebare asupra capacităților ASEAN de a asigura cu succes securitatea regională este dat și de raporturile sensibile cu China asupra teritoriului maritim din Marea Chinei de Sud[40]. Construcția insulelor artificiale chineze în Marea Chinei de Sud reprezintă o problemă de securitate serioasă pentru statele ASEAN, chestiune care nu a fost rezolvată nici la momentul actual, protestele ASEAN-ului rămânând fără răspuns.

O altă chestiune care poate conduce la tensiuni între cei doi parteneri asiatici poate fi reprezentată și de faptul că, prin măsuri care se găsesc blueprint-ul Comunității de Politică și Securitate, comunitatea ASEAN va lua toate măsurile pentru a consolida și promova principiile democrației în regiunea Asiei de Sud-Est[41], ceea ce ar putea conduce la crisparea relațiilor cu vecinul antidemocratic.

            În mare parte, am atins deja unele chestiuni care intră sub incidența Comunității Socio-Culturale ASEAN. Noul program dorește să fie orientat spre oameni și bazat pe oameni. Problemele încep să apară în momentul când vorbim despre inegalități și diferențe de dezvoltare între diversele state membre. 

Contrastul dintre ideal și realitate

            Progresul ASEAN este indiscutabil, chiar dacă în unele cazuri se desfășoară într-un ritm mai lent. Încetineala poate proveni și de la faptul că atingerea unui consens este esențială pentru adoptarea unei inițiative. Măsurile din proiectul Community Vision sunt cuprinzătoare și unele dintre ele pot fi catalogate chiar ca îndrăznețe. Este clar că proiectul nu este lipsit de viziune, dar există câteva discrepanțe notabile între idealul organizației și realitatea de pe teren. Într-un fel sau altul, toate aceste probleme intersectează toate comunitățile și toate tipurile de cooperare analizate anterior.  

            În primul rând, ca primă diferență între promisiunea realizării obiectivului legat de posibilitatea finanțării proiectului de construcție de autostrăzi, drumuri și reabilitare de drumuri. Diferența constă în posibilitatea fiecărui stat în parte de a finanța proiectul respectiv. Singapore și Brunei Darussalam dispun de rezerve financiare domestice cu care pot finanța diverse proiecte, Malaysia, Indonezia, Filipine și Thailanda s-au angajat în așa-numitele parteneriate public-privat, programe care încurajează dezvoltarea sectorului privat, acoperind, astfel, potențialele goluri financiare[42]. Deși acest gen de sistem nu s-a implementat încă în Cambodgia și Viet Nam, sectorul privat a ajuns să ocupe un loc important în dezvoltarea infrastructurii lor[43]. Laos și Myanmarul au grave probleme (lipsa surselor fiscale, lipsa cadrului legislativ bine stabilit, capacitate redusă[44])  care le afectează capacitatea de a finanța proiecte care le vor fi utile ulterior și care ar putea contribui tocmai la ameliorarea și rezolvarea problemelor lor interne. 

            Discrepanța dintre promovarea unui ideal de securitate și pace și situația reală în anumite state membre ASEAN este uriașă. Aplicarea principiilor Cartei ASEAN se poate face mult mai bine și mai eficient în țările care și-au rezolvat, măcar în majoritate, problemele interne. Astfel, printr-o simplă verificare a site-ului Ministerului Afacerilor Externe, se poate constata că există țări membre ASEAN care au avertismente de călătorie extrem de serioase. Malaysia este un astfel de exemplu. Din cauza unor grupări teroriste care activează nu numai în Malaysia, ci și în statele învecinate (Indonezia, Thailanda, Filipine), riscul de atentate este foarte crescut, ca și riscul de răpiri de persoane, chiar și de cetățeni străini[45]. Rata infracționalității, în ciuda pedepselor foarte dure (pentru trafic de droguri – pedeapsa capitală), este și ea foarte ridicată. La polul opus se află orașul stat Singapore. Singapore este unul din statele cu cea mai scăzută rată a criminalității și situația lui internă este caracterizată de liniște și pace[46].

            Respectarea diversității este o chestiune care pune, la rândul său probleme. Masacrele din Myanmar sunt poate o dovadă în acest sens. Una din dificultățile cele mai mari ale organizației (situația există dintotdeauna) a fost aceea că, dacă la nivel regional, a putut cu succes asigura acceptarea diversității și a diferențelor între culturi, la nivelul fiecărui stat în parte, nu a putut interveni absolut deloc datorită principiului neamestecului în afacerile interne ale altui stat (respectat cu sfințenie la nivelul organizației), principiu care i-a adus beneficii și progres într-o măsură uriașă, dar care lasă loc, în anumite cazuri, la producerea unui genocid (comunitatea musulmană din Myanmar este prinsă între rebeli și armata statului).

Concluzie

            Problemele cărora organizația a trebuit să facă față de-a lungul anilor au fost dificile și provocatoare, punând, nu de puține ori, ASEAN-ul în dificultate. Încă există carențe în cadrul acestui sistem și încă există multe aspecte care trebuie îmbunătățite. Cu toate acestea, voi concluziona într-o notă optimistă. Deși în unele cazuri progresul se realizează lent, organizația a știut întotdeauna cum să ajungă la un rezultat favorabil. În toate momentele critice sau sensibile ale asociației s-au făcut auzite voci sceptice (și nu neîntemeiat) care au pus la îndoială chiar supraviețuirea ASEAN-ului și perpetuarea sa în timp. În ciuda tuturor îngrijorărilor, dubiilor și criticilor, organizația a reușit să treacă peste toate dificultățile, existând de mai bine de 50 de ani.

            Deși încă există probleme, ASEAN face toate eforturile pentru a combate neajunsurile și a asigura prosperitatea statelor membre, acest lucru fiind dovedit chiar de structura și măsurile propuse în cele trei planuri ale celor trei comunități. Nimic nu a fost lăsat netratat sau la voia întâmplării, iar acest aspect denotă dorința interioară a statelor membre de a-și îmbunătăți situația, precum și respectarea angajamentului ferm pe care organizația și l-a luat încă de la înființare. Toate aceste chestiuni mă determină să privesc cu optimism viitorul ASEAN și cu încrederea că indiferent de provocările care vor apărea pe drumul integrării regionale, ASEAN va găsi întotdeauna o cale de a acționa în spiritul și în virtutea idealurilor sale.

 

Bibliografie

            Celebrating ASEAN: 50 Years of Evolution and Progress, Jakarta: ASEAN Secretariat, July 2017.

            ASEAN Political-Security Community Blueprint 2025, Jakarta: ASEAN Secretariat, March 2016.

            ASEAN Economic Community Blueprint 2025, Jakarta: ASEAN Secretariat, November 2015.

            ASEAN Soci-Cultural Community Blueprint 2025, Jakarta: ASEAN Secretariat, March 2016.

            Master Plan on ASEAN Connectivity 2025, Jakarta: ASEAN Secretariat, August 2016.

            Final Report on Enhancing ASEAN Connectivity Monitoring & Evaluation Project, Jakarta: ASEAN Secretariat, November 2016.

            ASEAN Economic Community 2025 Consolidated Strategic Action Plan, FINAL, Endorsed by the AEM and AEC Council on 6 February 2017.

            ASEAN Economic Integration Brief, Jakarta: ASEAN Secretariat, June 2017.

            Towards ASEAN Economic Community 2025: Monitoring ASEAN Economic Integration, Jakarta: ASEAN Secretariat, February 2017.

            VOICES: Bulletin of the ASEAN Socio-Cultural Community, Jakarta: ASEAN Secretariat, September 2017.

            2015 ASEAN Socio-Cultural Community (ASCC) Scorecard, Jakarta, ASEAN Secretariat: March 2016.

            ASEAN Investment Report 2015, Jakarta: ASEAN Secretariat, November 2015. 

            Financing ASEAN Connectivity, ed. ERIA (Economic Research Institute for ASEAN and East-Asia), 2014.

            BOISSEAU DU ROCHER, Sophie, L’ASEAN et la construction régionale en Asie du Sud-Est. Paris: L’Harmattan, 1998.  

            BOISSEEAU DU ROCHER, Sophie, L’ASEAN vingt ans d’existence. La documentation française, notes et études documentaires, nr. 4847, 1987. 

            ANWAR, Dewi Fortuna, ASEAN’s Enlargement: Political, Security, and Institutional Perspectives, în numele Mya Than și Carolyn L. Gates, în ASEAN Enlargement: Impacts and Implications. Singapore: Institute of Southeast Asian Studies, 2001.

            NESADURAI, Helen, E.S., ASEAN’s post-financial crisis regional initiatives: economic integration and financial cooperation, Institute of Defense and Strategic Studies (IDSS) Nanyang Technological University, Singapore, responsabili științifici: AUFFRAY, Danièle, GUILLERM, Alain, în L’ASEAN +3 Chine, Japon, Corée du Sud): un espace en voie d’intégration en Asie de l’Est?. Editura CIRPES, 2006.

            Coopération et intégration régionales en Asie, sub îndrumarea lui Kiichiro Fukasaku, Paris: OCDE, 1995. 

            URL: <http://www.mae.ro/romanian-missions>, actualizat permanent și consultat ultima oară la data de 12.02.2018 (site-ul prezintă fiecare misiune diplomatică a României din statele membre ASEAN, prezentând informații cuprinzătoare despre istoricul țărilor respective, cadrul politic, realitățile sociale, oferind informații utile de călătorie și atenționând asupra potențialelor riscuri).

            URL: <http://asean.org/>, site consultat ultima oară la data de 12.02.2018 (prezintă informații și documente relevante în cadrul organizației).



[1] Celebrating ASEAN: 50 Years of Evolution and Progress, Jakarta: ASEAN Secretariat, July 2017, p. 10.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem → p. 12.

[6] Ibidem → p. 13.

[7] Celebrating ASEAN: 50 Years of Evolution and Progress, Jakarta: ASEAN Secretariat, July 2017, p. 12.

[8] Ibidem → p. 13.

[9] Ibidem → p. 13.

[10] Ibidem → p. 13.

[11] Sophie Boisseau de Rocher, L’ASEAN et la construction régionale en Asie du Sud-Est. Paris: L’Harmattan, 1998, p. 175.

[12] Ibidem.

[13] Sophie Boisseau de Rocher, L’ASEAN et la construction régionale en Asie du Sud-Est. Paris: L’Harmattan, 1998, p. 174.

[14] Ibidem → p. 185 (în original: « L’ASEAN va négocier ses atouts: carrefour, plaque tournante, porte d’entrée d’un croisement stratégique, les qualificatifs utilisés définissent le rôle central de l’Asie du Sud-Est dans les voies de communication, commerciales, militaires mais aussi humaines et culturelles entre l’Extrême Orient et l’océan Indien. »).

[15] Ibidem → p. 216.

[16] Celebrating ASEAN: 50 Years of Evolution and Progress, Jakarta: ASEAN Secretariat, July 2017, p. 10 (original: “a concert of Southeast Asian nations, outward looking, living in peace, stability and prosperity, bonded together

in partnership in dynamic development and in a community of caring societies.”).

[17] Ibidem.

[18] Ibidem.

[19] Ibidem.

[20] URL: < https://www.youtube.com/watch?v=iT0z8jBh-6o >, publicat la data de 8.08.2014, vizionat ultima oară la data de 12.02.2018 (acest text media face parte dintr-o serie de texte video produse și încărcate la adresa www.youtube.com de către Secretariatul ASEAN, care erau disponibile inclusiv pe siteul oficial al organizației: <http://asean.org/> ).

[21] URL: <http://asean.org/>, site consultat ultima oară la data de 12.02.2018 (sursa din care am preluat aceste informații din cadrul siteului este reprezentată de așa-numitele Infographics, postate și actualizate ultima oară la data de 2.09.2016).

Pentru aprofundarea chestiunii: Master Plan on ASEAN Connectivity 2025, Jakarta: ASEAN Secretariat, August 2016.

[22] Ibidem.

[23] URL: <http://asean.org/>, site consultat ultima oară la data de 12.02.2018 (sursa din care am preluat aceste informații din cadrul siteului este reprezentată de așa-numitele Infographics, postate și actualizate ultima oară la data de 2.09.2016).

[24] Ibidem.

[25] Ibidem.

[26] Ibidem.

[27] Ibidem.

[28] URL: <http://www.mae.ro/romanian-missions>, actualizat permanent și consultat ultima oară la data de 12.02.2018, secțiunea referitoare la Malaysia – URL: < http://www.mae.ro/bilateral-relations/3113#775 >.

[29] URL: <http://asean.org/>, site consultat ultima oară la data de 12.02.2018 (sursa din care am preluat aceste informații din cadrul siteului este reprezentată de așa-numitele Infographics, postate și actualizate ultima oară la data de 2.09.2016).

[30] Ibidem.

[31] Celebrating ASEAN: 50 Years of Evolution and Progress, Jakarta: ASEAN Secretariat, July 2017, p. 56.

[32] Ibidem → p. 62, 64.

[33] Op. cit.

[34] Master Plan on ASEAN Connectivity 2025, Jakarta: ASEAN Secretariat, August 2016, p. 21.

[35] URL: <http://www.mae.ro/romanian-missions>, actualizat permanent și consultat ultima oară la data de 12.02.2018, pentru informațiile despre Cambodgia, a se consulta adresa URL: <  http://www.mae.ro/travel-alerts/8776#758 >.

[36] URL: <http://www.mae.ro/romanian-missions>, actualizat permanent și consultat ultima oară la data de 12.02.2018.

[37] Ibidem.

[38] Celebrating ASEAN: 50 Years of Evolution and Progress, Jakarta: ASEAN Secretariat, July 2017, p. 39.

[39] Ibidem → p. 40.

[40] Helen E.S. Nesadurai, ASEAN’s post-financial crisis regional initiatives: economic integration and financial cooperation, Institute of Defense and Strategic Studies (IDSS) Nanyang Technological University, Singapore, responsabili științifici: Danièle Auffray, Alain Guillerm în L’ASEAN +3 Chine, Japon, Corée du Sud): un espace en voie d’intégration en Asie de l’Est?. Editura CIRPES, 2006, p. 77.

[41] ASEAN Political-Security Community Blueprint 2025, Jakarta: ASEAN Secretariat, March 2016, p. 5.

[42] Ibidem → p. xxvi.

[43] Financing ASEAN Connectivity, ed. ERIA (Economic Research Institute for ASEAN and East-Asia), 2014, p. xxvi.

[44] Ibidem.

[45] URL: <http://www.mae.ro/romanian-missions>, actualizat permanent și consultat ultima oară la data de 12.02.2018, pentru informațiile despre Malaysia, a se consulta următorul link: < http://www.mae.ro/travel-alerts/2901#775 >.

[46] URL: <http://www.mae.ro/romanian-missions>, actualizat permanent și consultat ultima oară la data de 12.02.2018, pentru Singapore, a se consulta < http://www.mae.ro/romanian-missions#786 >.