Gheorghe SĂVUICĂ,
Fost Ambasador în Indonezia
In climatul mondial pandemic, Indonezia a preluat, în premieră, Preşedinţia G20, între 1 decembrie 2021 şi 30 noiembrie 2022. La scurt timp insa, principiile fondatoare ale arhitecturii internaţionale au suferit o grea lovitură, cu consecinte si implicaţii încă imprevizibile, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
În context, se poate afirma că actuala Preşedinţie se confruntă cu noi dificultăţi, care complică misiunea deţinută de Indonezia, având în vedere că aceasta este nevoită să propună soluţii importante şi suplimentare, prevăzute în strategia priorităţilor sale la preluarea mandatului (consolidarea arhitecturii globale de sanătate, transformări digitale şi tranziţia energetică), în perspectiva adâncirii crizei economice si financiare mondiale, ca urmare a agresiunii Rusiei într-o ţară suverană şi independentă.
Strict din perspectiva dimensiunii economice, Preşedinţia în exerciţiu se confruntă acum cu probleme şi circumstanţe de nivel global în comparaţie cu cele de natură regională, care, în 1999, au generat necesitatea creării forumului international G 20 de cooperare multilaterală, reunind cele mai mari 20 de economii ale lumii.
Conferinţa G20 este canalizată pe coordonarea politicilor economice şi dezvoltare economică; statele participante deţin, împreună, o pondere de peste 80% din produsul intern brut al mapamondului, iar populaţia acestora reprezintă 60% din populaţia lumii.
În lumina actualului context internaţional, marcat de incertitudini de ordin sistemic, declaraţiile clare şi angajamentele ferme ale Administraţiei Indoneziei de la momentul preluării Preşedinţiei capată o semnificaţie şi responsabilitate sporite, iar rolul Indoneziei la nivelul G20 are o relevanţă deosebită.
În acest context, este necesară o repunere în atenţie a climatului responsabil în care oficialitatile indoneziene, începând cu preşedintele ţării, au preluat Preşedinţia G20.
Astfel, în vederea bunei desfăşurări a întregii perioade aferente detinerii Preşedinţiei G20, dar şi a principalului eveniment de vârf al acesteia, Summitul din Bali, programat în luna noiembrie 2022, Președintele Joko Widodo a creat o Comisie Națională pentru a conduce organizarea Summit-ului, sub motto-ul „Ne redresăm economic împreună, ne redresăm mai puternic”. În acelaşi timp a subliniat că principiul incluziunii reprezintă prioritatea Preşedinţiei G 20 a Indoneziei, astfel încât „nimeni sa nu fie lasat in urma”. În viziunea sa, orice Preşedinţie a G20 trebuie sa aducă beneficii nu numai celor 20 de ţări membre, ci şi tărilor în curs de dezvoltare din Asia, Africa si America de Sud, inclusiv micile naţiuni insulare din Pacific şi Caraibe. Nouă ţări şi zece organizaţii internaţionale au fost invitate să participe la Preşedinţia G20 a Indoneziei.
Ministrul indonezian coordonator pentru Economie, Airlangga Hartanto, numit de Președintele Widodo în calitate de Președinte al Conferinței G20 (stabilind, practic, agenda Summit-ului), a declarat că „pandemia globală de COVID-19 a făcut ca acest forum să se confrunte cu provocări mai complexe și mă aștept ca Indonezia să conducă la măsuri strategice pentru a o aborda”.
Potrivit Ministrului de Externe indonezian, Retno Marsudi, Indonezia „va realiza un consens pentru a deveni un constructor de punți și a se asigura că interesele țărilor în curs de dezvoltare sunt reflectate în deciziile G-20” Președinția Indoneziei, a punctat mai departe seful diplomatiei indoneziene, „va face eforturi pentru a rezolva o serie de probleme prioritare, inclusiv: productivitate, reziliență, durabilitate, parteneriat, mediu favorabil și leadership global”.
Ministrul indonezian al finanțelor, Sri Mulyani, a afirmat că țara sa pregătește un plan sustenabil de recuperare financiară, care va asigura continuitatea fostei Președinții G20 a Italiei. Oficialul indonezian a menționat că Președinția G20 a țării sale va beneficia de expertiza comună a mai multor instituții financiare naționale, cum ar fi Banca Centrală Indoneziană, Autoritatea pentru Servicii Financiare (OJK) și întregul Cabinet, subliniind convingerea sa că rolul Indoneziei la Summit-ul G20 din 2022 va „depăși cu adevărat problemele redresării economice globale și va crea o economie mai puternică, cu o bază mai competitivă, productivă și durabilă”.
Mesajul indonezian al recuperării economice ca demers comun, semnalat prin motto-ul aferent Preşedinţiei, a fost oficial coroborat printr-o strategie de sustenabilitate şi rezilienţă axată pe cei trei piloni ai prioritatilor, mentionaţi la începutul analizei, care, în opinia responsabililor indonezieni, vor pregăti întreaga comunitate internaţională să răspundă mai bine nu numai actualei pandemii, dar şi eventualelor crize de sănătate din viitor. Digitalizarea reprezintă poate cel mai recent instrument al creşterii economice, iar, în acest sens, politicile propuse de Indonezia în domeniul alfabetizării digitale şi a consolidării abilităţilor digitale trebuie apreciate în contextul digitalizării ca obiectiv global, dincolo de unele discrepanţe de ordin regional; tranziţia energetică bazată pe sustenabilitate, securitate şi accesibilitate, aşa cum este propusă de Indonezia, ar putea asigura un viitor energetic mai curat la nivel global.
Este de aşteptat că preluarea Președinției G20 va permite Jakartei să-și integreze mai bine domeniile sale de politică prioritare, cum ar fi digitalizarea, resursele umane, dezvoltarea, drepturile femeilor și tinerilor și disponibilitatea stocurilor de vaccinuri.
Rolul Indoneziei ca Președinte G20 în 2022 reprezintă nu numai un succes diplomatic major pentru această țară, dar, în același timp, o recunoaștere la nivel mondial a progresului său economic în calitate de țară în curs de dezvoltare economică. Semnificația și reverberațiile detinerii Președinției G20 sunt profund legate de rolul țării ca generator de consens în Asia de Sud-Est și nu numai. De fapt, Indonezia va prelua și Președinția ASEAN în 2023, ceea ce subliniază și mai mult capacitatea țării de a construi punți de colaborare, asumându-și și rolul de actor regional semnificativ în zona Indo-Pacifică.
Ideea marcantă a G20 – 2022, anume a redresării economice, este profund legată de scopul fondator al conferinţei internaţionale G20, anume acela de a oferi un răspuns concertat crizei financiare globale din perioada 1997-1998, iar, în prezent, si noii crize economico-financiare. În pofida efectelor grave ale crizelor financiare din 1998 şi 2008, Indonezia a demonstrat rezilienţă economică, dar şi capacitatea de a-şi redefini economia prin politici de succes. Efectele politicilor indoneziene sunt confirmate de reducerea ratei sărăciei, de creşterea economică bazată pe stimularea consumului intern şi, nu în ultimul rând, de consolidarea clasei de mijloc. În acest sens, expertiza şi experienţa economică ale Indoneziei au devenit o voce puternică şi avizată la nivelul celor mai mari 20 de economii ale lumii.
Indonezia are în prezent o evoluție ascendentă, de la forța motrice a ASEAN la o voce respectată în rândul țărilor dezvoltate şi în curs de dezvoltare, beneficiind de o diplomație capabilă, de o economie performantă și de un sprijin internațional semnificativ. Acest parcurs reprezintă rezultatul unor eforturi consecvente, pe durata mai multor decenii. Pe de altă parte, un eventual rezultat sub aşteptările comunităţii internaţionale, pe fond sau diplomatic, al Summitului din Bali 2022, ar putea afecta gratuit imaginea actuală a Indoneziei. Nicio preşedinţie G20 anterioară, şi probabil viitoare, nu s-a desfăşurat în circumstanţe internaţionale atât de nefavorabile!
Momentele dificile survenite la nivelul arhitecturii internaţionale în ultimele luni, cum a fost deja evocată invazia Rusiei, membru al G20, în Ucraina reprezintă o încercare pentru diplomaţia indoneziană, cunoscută atât pentru rafinamentul abordării problematicilor de interes, cât şi pentru caracterul consensual al acesteia. Din acest punct de vedere, prezintă deosebit interes maniera prin care Indonezia va căuta să armonizeze toate punctele de vedere ale statelor participante, rămânând de văzut măsura în care nota consensuală a diplomaţiei indoneziene va marca Summit-ul G20 din 2022. Începând din anul 2008, toate Summit-urile G20 au reunit şefii de state sau guverne ale ţărilor participante.
Rolul asumat de Indonezia în G20 este foarte asemănător cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene în 2019. Ca actori responsabili în comunitatea globală, ambele țări se bucură de un sprijin major și de o mare apreciere în plan regional și internațional. Aşa cum bine se ştie, Uniunea Europeană este unul dintre membrii G20, iar Romania este stat membru al Uniunii Europene. Nutresc speranţa că ambele state vor profita de toate canalele diplomatice existente pentru a-și consolida în continuare relațiile excelente atât în plan bilateral, cât și multilateral.
Preluarea Președinției G20 reprezintă, totodata, o oportunitate de aur pentru Indonezia de a contribui în mod activ și pozitiv la sistemul de guvernare globală, ca expresie a «ASEAN Way» și la realizarea aspirațiilor țărilor în curs de dezvoltare. In acest spirit, exista speranţa că Indonezia va dovedi că este un actor capabil să creeze un consens între marile economii globale și o soluție colectivă pentru agenda globală. Desigur, rolul Indoneziei în G20 este întărit substanțial de celelalte state membre ale ASEAN, precum și de relațiile excelente cu membrii G20 din regiune, cum ar fi China, Japonia și Republica Coreea.
Expertiza mea pe Asia de Sud-Est, precum şi perioada de zeci de ani a implicării mele în cunoaşterea la faţa locului a modului indonezian de gândire şi acţiune, cât şi prezenţa, în diferite stadii si pozitii, în evoluţia relatiilor romano-indoneziene, îmi conferă un sentiment optimist privind rezultatele finale pozitive ale Preşedinţiei G20 a Indoneziei.
Date privind autorul
Ambasador (p) Gheorghe Săvuică, născut în 1942, este licenţiat ca expert pe Asia de Sud-Est, vorbitor de limbă indoneziană, engleză şi rusă, absolvent al Institutului de Relatii Internationale Moscova (MGIMO). Deţine o experienţă de peste patru decenii în activitatea diplomatică a României, continuată, ulterior pensionării în 2006, prin fondarea Camerei de Comerţ şi Industrie România- Malaysia, al cărei Preşedinte de Onoare este în prezent, şi a Institutului Român de Studii Euro-Asiatice – IRSEA (www.irsea.ro), pe care îl conduce de la înfiinţare. Din 1967, imediat după terminarea studiilor superioare, a activat în Ministerul Afacerilor Externe până în 2006, deţinând funcţiile de director pentru Republica Moldova, director adjunct şi apoi director pentru Asia-Pacific şi, în final, director general al Departamentului pentru Asia-Pacific, Orientul Apropiat şi America Latină. În exterior, şi-a început activitatea ca ataşat la Ambasada României în Indonezia, şef de misiune diplomatică, cu scrisoare de cabinet, în Sri Lanka, Malaysia, Filipine, Cipru, Finlanda/Estonia şi ambasador în Pakistan şi Indonezia.
Este autor al mai multor articole şi lucrări de reflecţie, precum şi co-autor al unor volume privind politica externă a României, unele dintre acestea fiind editate şi publicate de Academia Română.